Otrava din farfurie. De unde provin sutele de produse retrase în timp de pe rafturile magazinelor românești și care sunt țările care ni le livrează

Sute de produse alimentare ​au fost retrase în ultimii ani de pe rafturile magazinelor, fiind considerate periculoase de către Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), instituția responsabilă cu supravegherea siguranței, igienei și calității alimentelor.

Înghețata, dulciurile și cerealele sunt cele care domină topul retragerilor

Consumul acestor alimente poate duce la un tip sever de otrăvire care afectează în special femeile însărcinate, persoanele cu vârsta peste 65 de ani și persoanele cu sistemul imunitar slăbit, arată un studiu pe această temă, publicat recent.

Produse alimentare retrase de pe piață provin în principal din Turcia, China și America Latină. O o mică parte provine din regiunea europeană Prezența corpurilor străine (bucăți de sârmă, sticlă, pietre) este raportată sporadic în loturile de produse alimentare rechemate.

În ceea ce privește originea, loturile de produse alimentare rechemate/retrase de pe piață provin în principal din Turcia, China și America Latină, doar o mică parte provine din regiunea europeană.

Aproximativ 5% din alimentele retrase sunt declarate a fi autohtone, dar fără informații referitoare la materiile prime folosite, mai arată autorii studiului citat.

Simpla declarație de prelucrare în firmele românești nu asigură siguranța aprovizionării cu materii prime din România.

Aceste informații sunt în concordanță cu alte constatări din literatura de specialitate, care evidențiază prevalența capitalului străin în rețelele de comerț cu amănuntul alimentar și tendințele de concentrare a investițiilor străine directe în producția agricolă sau unitățile de prelucrare primară la scară largă a materiilor prime agricole.

Rechemările de produse din principalele lanțuri de retail- peste 85% din total. Carrefour, Mega Image și Auchan au înregistrat cele mai mari valori Cele mai multe retrageri de pe piață/notificări de retragere au fost făcute de comercianți cu amănuntul, rechemările de produse de la principalele lanțuri de retail reprezentând peste 85% din total.

În termeni absoluți, Carrefour, Mega Image și Auchan au înregistrat cele mai mari valori în acțiunile de rechemare a produselor.

Concluzii

Eforturile de colaborare ale organismelor de reglementare precum ANSVSA, Ministerul Sănătății și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale confirmă că nu de puține ori pe rafturile magazinelor ajung produse neconforme dar care, din fericire , sunt depistate la timp și retrase.

Rolul esențial al autorităților în coordonarea retragerilor și aplicarea reglementărilor este evident în aceste eforturi.

Cauzele retragerii variază de la prezența alergenilor și contaminarea cu microtoxine până la diferiți contaminanți chimici sau biologici. Natura lanțurilor de aprovizionare este evidențiată de originea diversă a produselor rechemate, cu cote notabile din Turcia, China și America Latină.

O scurtă istorie a alimentației

Azi ne permitem să ne cumpărăm tot felul de mâncăruri sofisticate sau care sunt aduse de la zeci de mii de kilometri distanță. Dar nu dintotdeauna a fost așa.

Începând cam din anul 1270, dezvoltarea economică europeana devenea practic nulă. Expansiunea agrară încetinise iar terenurile pentru cultură se restrângeau. Situaţia devenea mai dramatică decât oricând. În ultimele decenii ale secolului al XIII –lea producţia agricolă scade consistent ți începe o serie de perioade foarte dure de foamete, amintește Massimo Montanari în „Foamea și abundența. O istorie a alimentației în Europa”.

În momentele de dificultate se agravau şi tensiunile între orăşeni şi ţărani. Primii, privilegiaţi în perioadele de normalitate, erau şi mai protejaţi în perioadele de criză, mai ales dacă oraşul era bogat şi puternic. De aceea, în perioadele de foamete, ţăranii înfometaţi se revărsau pe strazile oraşului sperând să găsească ceva de mancare.

Repetatele perioade de stres alimentar au provocat o stare de malnutriţie difuză şi de slăbiciune fiziologică, pregătind terenul pentru epidemia de ciumă care a devastat continentul între 1347 şi 1351. În total ciuma pare să fi exterminat cel puţin un sfert din populaţia europeană.

După tragedia ciumei, s-a considerat că prin lipsa oamenilor, roadele pământului s-ar putea găsi din abundenţa. Previziunea nu s-a adeverit însă. Totuşi, situaţia s-a ameliorat efectiv, nici nu se putea altfel, dup