Exportăm medicamente ieftine, importăm medicamente scumpe: România, la un pas de o criză farmacologică

România se confruntă cu o situație îngrijorătoare în domeniul comerțului internațional cu medicamente, exportând produse farmaceutice ieftine și importând, în schimb, medicamente scumpe. Această situație a creat un deficit semnificativ în balanța comercială a țării, generând riscuri de criză în sectorul farmaceutic.

În primele patru luni ale anului 2024, exporturile de medicamente din România au atins 679,9 milioane euro, înregistrând o creștere de 71,3% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform Institutului Național de Statistică (INS). Această expansiune a fost marcată de un record lunar în aprilie, cu exporturi de 221,3 milioane euro, mai mult decât dublu față de aprilie 2023. Cu toate acestea, importurile de medicamente au totalizat 2,071 miliarde euro în aceleași patru luni, conducând la un deficit comercial de 1,39 miliarde euro pentru produse farmaceutice, reprezentând 14,9% din deficitul comercial total al țării.

Dan Zaharescu, Director Executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), sugerează că recordul de exporturi poate fi explicat parțial de exportul paralel. Acesta se referă la medicamente produse în afara României, care sunt importate și apoi reexportate, în cadrul comerțului intracomunitar. De asemenea, Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, menționează că întârzierile în plățile către furnizori forțează fabricile să caute soluții pentru a-și menține afacerea, inclusiv prin exportul de medicamente.

În același timp, România se confruntă cu o criză a medicamentelor ieftine. Numărul medicamentelor generice disponibile pe piață a scăzut dramatic, de la aproape 4.000 acum cinci ani la aproximativ 2.200 în prezent. Aceasta se datorează în principal creșterii costurilor cu materiile prime și energiei, în timp ce prețurile medicamentelor generice rămân reglementate și înghețate, fără a putea fi ajustate în conformitate cu inflația și alte variabile economice. Simona Cocoș, președinta Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), menționează că autoritățile au implementat măsuri pentru a preveni dispariția acestor medicamente, cum ar fi ajustarea prețurilor și alinierea taxei clawback.

România rămâne extrem de dependentă de importurile de materie primă și de medicamente, din cauza închiderii fabricilor de substanțe active după 1990. Dan Zaharescu subliniază că, pentru a reduce această dependență și a asigura disponibilitatea medicamentelor, este esențial să dezvoltăm producția internă și să reformăm politica de prețuri. Totodată, Cezar Irimia adaugă că sistemul fiscal și taxele excesive, inclusiv taxa clawback, au avut un impact negativ asupra dezvoltării industriei farmaceutice locale.

Guvernul a aprobat recent o schemă de ajutor de stat de peste 500 de milioane de euro pentru sprijinirea producției locale de medicamente. Această schemă vizează investițiile în linii de producție și laboratoare de testare. Cu toate acestea, fondurile nu sunt disponibile pentru investiții în București, ceea ce poate limita impactul acestui ajutor.

În concluzie, România trebuie să găsească soluții pentru a stimula producția locală de medicamente, a îmbunătăți condițiile de investiții și a reduce dependența de importuri pentru a preveni o posibilă criză farmacologică și a asigura accesibilitatea medicamentelor pentru toți cetățenii.